Barcelona La Japonaise The Fallen Priest Ensueno The Golden Boy Guide Me Home How Can I Go On Overture Piccante

Lansata in 1987, Barcelona este rodul unei fructuoase colaborari cu soprana spaniola Monserrat Caballe, pe care Freddie o considera cea mai frumoasa voce feminina a momentului si pe care o admira cu sinceritate. Admiratia era reciproca si astfel a luat nastere acest LP care reia intr-o forma noua ideea lui Freddie de a combina rock cu opera (vezi Bohemian Rhapsody)

Muzica este grandioasa, eclectica, dramatica, continand referinte la lucrari clasice (de pilda Concertul nr. 1 de pian al lui P. I. Ceaikovski in La Japonaise), dar si influente dintr-o sumedenie de genuri si stiluri muzicale (cum ar fi gospel, in The Golden Boy). Piesele sunt duete, cele doua voci completandu-se intr-o unitate polarizata masculin-feminin, contrastanta. Nu va lasati, insa, inselati: unele din improvizatiile vocale despre care ati putea sa jurati ca sunt ale sopranei sunt, de fapt, cantate in falsetto, de catre Freddie (Ensueno).

Cateva piese epice jaloneaza albumul: The Golden Boy (un love story tensionant si o meditatie despre conditia nu intotdeauna fericita de vedeta rock, cu vocea lui Freddie multiplicata intr-ul cor de gospel), The Fallen Priest (o piesa despre dragoste si desacralizarea lumii moderne) si La Japonaise (ale carei sensuri sunt mai greu de decriptat, datorita versurilor scrise in japoneza, in mare parte). Un moment de liniste si serenitate este Guide Me Home, un interludiu liric, proaspat si candid.

Albumul are o structura conceptuala circulara: incepe cu marele hit Barcelona (un omagiu emotionant adus orasului natal al lui Montserrat) si se termina cu Overture Piccante (in nota ironica a postmodernismului, care inverseaza raporturile si valorile, uvertura se afla la final, nu la inceput). Ouverture Picante este un amalgam muzical, care preia franturi din melodiile anterioare si pasaje intregi in oglinda fata de Barcelona.

Inapoi la prezentare.
Inapoi la meniu.